Bițzu

@KenWoodîmi cer scuze pentru întârziere. Categoria este creata și DNS-ul activ succes

Acceptat deseară o sa ai dns și categoriile active

Schimba numele la server și ești acceptat

Ai aici lista de servere unde poți face reclamații https://zerohp.ro/index.php?/forum/19-counter-strike-16-official-servers/

Acceptat In decurs de o ora mă voi ocupa de categorii Iar DNS îl va activa @google

Acceptat @googlese va ocupa de DNS Categoriile le fac eu imediat PS: pune numele la server CSDM.ZEROHP.RO că sa îți pot pune bennerul la categorie

Vote 33

Votat

Scuze de întârziere. Schimba numele serverului că sa fii acceptat.

Rejected. Do the activity and come back with another request in a week

România a cerut Ucrainei să oprească lucrările. Guvernul a decis să trimită experți în Delta Dunării, iar Ministerul Transporturilor a informat autoritățile europene. Pentru a doua oră în mai puțin de o săptămână, autoritățile responsabile cu infrastructura fluvială au fost chemate la sediul Ministerului Transporturilor. După două ore de discuții cu ușile închise, ministrul Sorin Grindeanu a plecat la Guvern pentru o întâlnire cu premierul Ciucă. Potrivit unor surse din Ministerul Transporturilor, ucrainenii ar fi dragat până la cel puțin 6 metri și jumătate pe Canalul Bâstroe, iar autoritățile din România nu fost informate despre aceste lucrări de adâncire ale canalului. Nicolae Ciucă, premierul României: „A fost primit un răspuns în care se specifică faptul că au fost executate lucrări de întreținere și astăzi la Ministerul de Externe va fi prezent , ambasadorul ucrainei, prin care se va solicita ca în perioada următoare, autoritățile să primească aprobare. Întreținerea este pentru 3,5 metri, ce depășeste această adâncime înseamnă adâncimea canalului. Pe baza măsurătorilor, atât Ministerul Mediului, cât și celalalte vor acționa ca atare. Ucraina anunță că a adâncit Canalul Bâstroe cu 2,6 metri. Ambasada de la București spunea că sunt lucrări de întreținere Ambasadorul Ucrainei a ajuns la Ministerul de Externe în jurul pranzului și s-a intalnit cu secretarul de stat pentru afaceri strategice Iulian Fota. Câteva ore mai târziu, într-un comunicat de presă, oficialii români anunțau că au cerut ucrainenilor să clarifice dacă pe canalul Bâstroe au loc doar lucrări de întreținere ori se lucrează la adâncire. În cazul din urmă, România cere încetarea săpăturilor. Cum a reacționat Kievul Partea română a reiterat solicitarea stopării imediate a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu pentru proiectele de navigație ale părții ucrainene. Oficialii români au intrat în alertă după ce Ministerul Infrastructurii de la Kiev a anunțat, sămbătă, că pentru prima dată de când Ucraina și-a obținut independența, pe Canalul Bâstroe pot circula nave. Și asta pentru că adâncimea a fost crescută de la 3,9 metri la 6,5 metri. Cu toate acestea, Ambasada Ucrainei susține că lucrările de dragare pe șenalul maritim navigabil sunt executate anual și vizează exclusiv întreținerea. Adâncirea canalului Bâstroe este importantă pentru Ucraina pentru că, de la izbucnirea războiului, Dunărea a devenit principala rută prin care statul vecin a reușit să-și exporte cerealele. Până acum era folosit, conform convențiilor și tratatelor, brațul Sulina. Dar adâncirea canalului Bâstroe i-ar permite Ucrainei să exporte marfă, fără ajutorul României, evitând spatiul fluvial românesc și implicit plata taxelor. Construit pe teritoriul Ucrainei, în Delta Dunării, Bâstroe face legătura între Dunăre și Marea Neagră. Deși se află integral în țara vecină, România, ca stat riveran, are voie să-l folosească pentru nave de mic tonaj, în baza unor tratate și convenții internaționale. Însă, Canalul Bâstroe nu are statut de canal deschis, adică nu poate fi folosit pentru rutele comerciale. Cu toate acestea, de când a început războiul România a permis accesul temporar al unor nave turcești, nemțești sau olandeze. Au venit pe canalul Bâstroe, până în porturile Ucrainei, de unde au încărcat cerereale și s-au întors în mare. Potrivit tratatelor, pe canal au acces doar navele care nu au nevoie de adâncime mai mare de 3,9 metri. În plus, imediat după încărcare navele se întorceau în mare prin canalul Sulina, unicul canal acceptat prin convenția de la Belgard, cu destinația de canal comercial, pentru vase comerciale. În paralel, ucrainenii au cerut Uniunii Europene introducerea în rețeaua TEN–T, rețeaua principală de transport a Europei, a canalului Bâstroe. Fapt ce contravine documentelor și convențiilor internaționale privind Delta Dunării care este arie protejată transfrontalieră, susțin specialiștii. Iată ce a declarat recent comisarul european pentru transporturi, Adina Vălean, a declarat la Radio România Actualități: „Comisia Europeana nu poate aproba solicitarea Ucrainei de introducere a brațului Chilia într-un coridor european de transport naval fără un acord al celeilalte țări riverane”.

Corespondent ProTV: Mai puseseși mâna pe vreo arma până atunci? Mișa: Nu. Corespondent ProTV: Cât a durat pregatirea voastră? Mișa: Două săptămâni. Înainte de a fi soldat, Mișa era asistent juridic Înainte de război, Mișa era asistent juridic într-un cabinet de avocatură. O zi mai târziu, ținea în mână un Kalașnikov și pleca pe front. Mișa: „Ca și cum m-am trezit și m-am dus eu la birou la avocat, așa m-am trezit și m-am dus în armată. A fost cam greu la început să țin arma în mână, nu am știut, să nu fac ceva grav cuiva de lângă mine că arma mea a fost din anul '84, Kalașnikov”. Acum, Misa operează drone pe frontul de est din Donbas. Într-un an, a pierdut 12 camarazi. Cu unul fusese la schi, cu două săptămâni înainte. Mișa: „Ne-am obișnuit. Prima oară când a murit prietenul meu, am avut foarte mare emoție. Dar la lucrul nostru, nu e loc de emoție. Ai emoții, nu poti să dai primul ajutor la om, dacă ai emoții, nu poți să-l scoți pe frate-tu' de arma din linia zero de unde trebuie”. Din linia întâi a frontului, Mișa a încercat mereu să-i ajute și pe cei fără apărare. A strâns toate animalele lăsate în urmă de cei care au fugit să-și salveze viețile. A făcut adăpost pentru câini și pisici. Unora le-a făcut chiar haine din uniforma lui, să le țină de cald. Mai greu i-a fost să-i ajute pe civilii din zonele de conflict. Așa l-a găsit pe Radu Hossu, un român din Brașov, care scria despre război, pe Facebook. Împreună au făcut campanii de strângere de fonduri și au reușit să ducă în zona frontului veste antiglonț, generatoare de curent și mașini de teren. În Bahmut, au dus o mașină de pompieri. Radu Hossu: „40 de bombe pe minut cădeau în jurul nostru, am dus mașina de pompieri până în mijlocul Bahmutului, eu am condus-o, că nu avea cine. Am ajuns la pompieri care aproape aveau lacrimi în ochi când au văzut mașina de pompieri care era din 2003, dar ei aveau o mașină de prin '76 și era bombardată, lovită”. Pe Radu și pe Mișa i-am cunoscut în Kiev. Au un nou proiect, împreună cu un medic militar ucrainean, căruia i se spune Angel - Îngerul. Mișa: „El este medicul și el este recunoscut în Ucraina pentru că a scos alături de alți paramedici, din Cernihiv, aproape 550 de oameni în timp ce Cernihivul era sub încercuire”. Împreună cu paramedici polonezi, Angel extrage de pe front, răniții, civili sau militari. Acum, acordă primul ajutor în Bahmut, unde poate intra doar noaptea. Timpul este extrem de prețios pentru că o viață poate fi luată în câteva secunde. Vrea să ducă pe front un vehicul medical, unde să poată opera chiar în zona de conflict. Angel: „Într-o zi, spitalul poate să salveze 30 de persoane. Sunt două echipe care lucrează non-stop, în schimburi. Dar și să salveze o viață, este tatăl cuiva, este copilul cuiva, chiar dacă salvează o viață, nu lucrează degeaba. Sunt multe pierderi pentru că nu s-a acordat ajutor medical profesional la timp. Omul ar putea să-și salveze piciorul, dar pentru ca nu a reușit să aibă ajutor medical, a rămas fără. Cu viața, la fel. În Bahmut, evacuarea medicală se face doar noaptea”. Autobuz transformat într-o sală de operații Angel a găsit un autobuz obișnuit și le-a cerut celor doi români să-l transforme într-o sală de operații. Radu și Mișa au reusit să strângă, din donații, peste 70.000 de euro. Au găsit și pe cineva care poate să blindeze autobuzul. Într-un cartier marginaș al Kievului, până acum un an, a fost sediul unei afaceri înfloritoare. Proprietarul acestui loc închiria tot felul de autobuze și limuzine pentru petreceri, atât pentru adulți cât și pentru copii. A venit războiul, totul s-a schimbat, așa că antreprenorul care nu poate lupta pe front din cauza unor probleme de sănătate, a învățat, alături de angajați lui, să blindeze mașini. Nu face o afacere din asta, ci vrea să-i ajute pe oamenii din zona de razboi să rămână în viață. Sub îndrumarea lui Angel, și cu banii românilor strânși de Radu și Mișa, autobuzul se transfomă. Autobuzul va avea patru săli de operație și va fi parte dintr-un sistem medical format din opt vehicule. În urmă cu o săptămână, Mișa a devenit tatăl unei fetițe. Copila simbolizează speranța. Și-a dorit-o mult, spune el pentru ca viața trebuie să mergă înainte chiar și în vreme de război.

Forţele ucrainene au primit primele tancuri de tip Leopard 2 de la Polonia, iar altele, furnizate de alte state din NATO urmează să fie livrate, după multe săptămâni de ezitări, iar unii ucraineni se dau mari cu acestea. ”Scuzaţi-mă, unde e drumul spre Moscova?”, întreba ironic, în poloneză, ministrul ucrainean al Apărării Oleksii Reznikov, la bordul unui tanc de luptă de tip Leopard 2. Varşovia a anunţat joi că a livrat Kievului primele patru tancuri de fabricaţie rusă, iar alte ţări îi vor urma exemplul. Premierul polonez Mateusz Morawiecki s-a dus joi în Ucraina, pentru a marca evenimentul. El a dat asigurări că Polonia va trimite alte tancuri ”în câteva zile”. Mateusz Morawiecki şi tancurile sale au fost primite de către premierul ucrainean Denis Şmîhal, la Kiev. Ei au inspectat tancurile de tip Leopard 2 şi au pozat în faţa lor, alături de militari ucraineni. ”Acum un an, tancuri au intrat în Ucraina pentru a le lua ucrainenilor libertatea. Azi tancurile au intrat în Ucraina, dar pentru a apăra libertatea”, a declarat Şmîhal. ”Sub conducerea preşedintelui Ucrainei, continuăm să extindem coaliţia tancurilor pentru a aduce libertatea în toate teritoriile ucrainene”, a adăugat el. Fostul campion la box Wladimir Kliciko a testa un tanc Leopard 2 Premierul polonez a îndemnat alte state UE care s-au angajat să livreze Ucrainei tancuri de tip Leopard să o facă cât mai rapid. Sosirea acestor tancuri era foarte aşteptată în Ucraina, în contextul în care mai multe ţări, cu Polonia în frunte, voiau să trimită acest armament Kievului. Berlinul a fost iniţial reticent, iar din această cauză a fost criticat dur. O dovadă a exaltării ucrainenilor, Wladimir Kliciko, un fost campion la box şi fratele lui Vitali Kliciko, primarul Kievului, a publicat vineri, la împlinirea unui an de război, pe reţele de socializare, o înregistrare video în care testează tancurile livrate. ”24 februarie, un an mai târziu, nu m-aş fi gândit vreodată în urmă cu un an că voi conduce acest tanc”, afirmă el. ”Un an de război în Ucraina, un an de suferinţă, un an în care voinţa noastră a fost mai puternică ca niciodată, la fel de puternică ca acest tanc”, a scris el.